Fulgerul și Trăsnetul pe Munte: Cum Aflăm la ce Distanță este Furtuna de Noi? Ce facem după?

/ / Tutoriale Munte

Introducere

Salutare, prieteni 🙂 Sorin de la Socializează cu Noi aici. Dacă mergeți pe munte în drumeții și o faceți la fel de frecvent ca și noi, sunt șanse foarte mari ca la un moment dat să vă suprindă acolo o furtună cu tunete, fulgere și trăsnete.

Articolul de mai jos este un prim articol din seria “Furtuni, fulgere și trăsnete pe munte: Ghid de Supraviețuire” și în el vă voi povesti:

  • Cum aflăm la ce distanță este furtuna față de locul în care ne aflăm?
  • Cum aflăm dacă ea se îndreaptă spre noi sau nu?
  • Cum procedăm ca să ne fie bine?

Înainte de toate vă rog să țineți cont de faptul că, deși îmi scriu articolele după o documentare amplă și din propria experiență, nu am pretenția că informațiile din ele sunt adevărul absolut și că altfel nu se poate. Așa că dacă aveți ceva de completat, corectat, vă invit să lasați un comentariu mai jos, comentariu din care toți să învățăm ceva.

Ce este un fulger? Dar un trăsnet?

Fulgerul și Trăsnetul sunt descărcări electrice, adică sunt mase mari de particule electrice: electroni care circulă cu viteză mare prin aer de la o zonă cu potențial electric negativ la o zonă cu potențial electric pozitiv. Ele sunt însoțite de un efect luminos pe care îl putem observa cu ochiul liber și de un efect sonor: tunetul.

Fulgerul este o descărcare electrică între doi nori sau între părți ale aceluiași nor, iar trăsnetul este o descărare electrică între nori și pământ. Pentru noi pericolul vine de la trăsnet și de el trebuie să ne ferim. Cu fulgerele nu prea avem treabă pentru că ele se produc la altitudine, mult deasupra noastră.

Să trecem la partea practică.

Ce facem când auzim un tunet?

Să presupunem că suntem în drumeție pe munte și suntem în situația mai fericită în care furtuna cu descărcări nu se produce direct deasupra noastră, ci la oarece distanță. Voi trata situația în care suntem direct sub ea într-un articol separat.

În afară de nori, care cu forma și tipologia lor, ne pot indica existența unei furtuni în apropiere, primul lucru cert care ne indică prezența furtunii cu descărcări electrice și pe care îl vom și auzi va fi un tunet.

Trebuie să ne punem imediat două întrebări, iar răspunsurile lor ne vor spune ce trebuie să facem în continuare.

a) La ce distanță este furtuna de noi?
b) Ce se va întâmpla în continuare cu furtuna: Se va apropia, se va depărta sau va sta pe loc?

Cum calculăm distanța la care se află furtuna?

Dacă suntem în pădure

Și nu putem să vedem norii care sunt în jur la distanță, nu o să putem să aflăm la ce distanță este furtuna și nici nu o să putem să aflăm dacă ea vine spre noi sau nu. În cazul acesta, este recomandat să abandonăm drumeția și să începem măsurile de prevenție, cea mai importantă fiind aceea în care coborâm de la altitudine.

În medie pe glob cam 2.000 de oameni sunt trăsniți în fiecare an și nu am vrea să fim unul dintre ei.

Dacă suntem în gol alpin

Dacă suntem în gol alpin, pe creastă, de exemplu, ne uităm cu atenție în jur: vrem să aflăm unde s-a produs tunetul. Norii de furtună din depărtare ne vor răspunde rapid la nedumerirea asta.

Apoi, cu ochii ațintiți spre zona respectivă așteptăm să vedem un fulger sau un trăsnet. Când fulgeră sau când trăznește și noi avem o linie vizuală directă spre fenomen o să-l vedem imediat ce se produce datorită mărimii vitezei luminii 300.000 m/s. Tunetul, deși se produce în același timp cu fulgerul sau cu trăsnetul, ajunge la noi puțin mai târziu. Asta pentru că viteza sunetului este mai mică. Acest lucru ne permite să estimăm estul de exact la ce distanță este furtuna de noi. Cum?

Știm că distanța (de la noi la fulger) = viteza (cu care sunetul tunetului ajunge la noi) x timpul (în care ajunge). Viteza sunetului este o constantă și este aproximativ 340 m/s = 0,340 km/secundă iar timpul îl calculăm noi cu ceasul. Cum?

Când vedem fulgerul sau trăsnetul ne uităm la ceas și numărăm secundele care trec până când auzim tunetul. Secundele le înmulțim cu 0,34 și obținem astfel distanța în kilometri la care s-a produs descărcarea electrică. Pentru că 3 x 0,34 este aproximativ egal cu 1, putem să obținem distanța și împărțind numărul de secunde la 3. În felul acesta e mai ușor de calculat în minte.

De reținut că această regulă are limitările ei, și anume, în teren, în anumite condiții, chiar dacă vedem unde sunt fulgerele, o să ne fie greu să ne dăm seama cu care dintre fulgere să asociem tunetul pe care tocmai l-am auzit. În această situație este recomandat să abandonăm drumeția și să începem măsurile de prevenție.

Simulări de calcul

Auzim tunetul la o secundă după fulger => Furtuna este la 1 x 0,34 = 0,34 km = 340 metri de noi sau 333 de metri dacă împărțim secundele la 3.

2 secunde după fulger => Furtuna este la 2 x 0,34 = 0,68 km = 680 metri de noi sau 666 de metri dacă împărțim secundele la 3.

3 secunde după fulger => Furtuna este la 3 x 0,34 = 1,02 km =1002 metri de noi sau 1000 de metri dacă împărțim secundele la 3.

4 secunde după fulger => Furtuna este la 4 x 0,34 = 1,36 km

5 secunde după fulger => Furtuna este la 5 x 0,34 = 1,7 km

10 secunde după fulger => Furtuna este la 10 x 0,34 = 1,7 km

15 secunde după fulger => Furtuna este la 15 x 0,34 = 5,1 km

30 secunde după fulger => Furtuna este la 30 x 0,34 = 10,2 km

45 secunde după fulger => Furtuna este la 45 x 0,34 = 15,3 km

Ok. Am aflat distanța. Hai să vedem ce facem cu ea.

Există pericol de trăsnet dacă nu plouă?

Aș vrea să demontăm acum un mit al furtunilor. Unii zic că trăsnetul se întâmplă doar atunci atunci când plouă sau se întâmplă doar sub zona cu nori. Este fals. Există și trăsnete care pot lovi chiar și la 15 km distanța de zona în care se află norul care produce precipitații, asta conform National Weather Service din USA.

Asta înseamnă că trăsnetul poate să apară fără să fie pic de ploaie în zonă. Ca aceasta, de exemplu.

Ce rol joacă vântul în modul în care ne afectează o furtună?

Conform Enciclopediei Britannica o furtună circula în medie cu 20 km pe oră, dar asta depinde foarte mult de viteza vântului. Dacă nu prea bate vântul, atunci este posibil ca furtuna să fie staționară sau să se deplaseze foarte puțin, undeva la 2km față de locul în care s-a produs.

Acum pentru noi, cei care suntem în drumeție, apar două întrebări noi:

  1. Bate vântul? Dacă da. Bate tare sau bate încet?
  2. În ce direcție bate? De la noi spre zona cu furtună? Sau de la furtună spre noi?

Cum procedăm în continuare?

Dacă vântul bate spre noi, înseamnă că sunt șanse mari ca furtună să ajungă și unde suntem și pe măsură ce trece timpul și acest lucru se întâmplă, șansele ca să pățim ceva de la vreun trăsnet rătăcit cresc, așa că este timpul să luăm măsuri de prevenție a unui eventual accident: să coborâm la o altitudine mai mică, să găsim adăpost.

Dacă vântul nu ne spune prea multe despre venirea furtunii și suntem pe urcare, putem să așteptă pe loc vreo 15 minute și apoi să facem din nou testul determinării distanței, să vedem dacă furtuna se apropie sau nu. Mai este de spus că durata medie a unei furtuni cu descărcări electrice este de cam de 30 de minute. Adică dacă suntem într-o situația în care nu dorim să ne întoarcem din drum, putem aștepta 30 de minute evaluând continuu situația. Poate este o furtună care se termină repede.

Evident, dacă suntem într-o zonă în care avem internet pe telefon, este momentul să reverificăm prognoza pentru ziua respectivă. Dacă arată că vor fi descărcări electrice în zonă și mai târziu, este recomandat să renunțăm la drumeție și să coborâm la adăpost.

Regula 30 de secunde, 30 de minute

În prevenția accidentelor produse de trăsnet există Regula 30 secunde/30 minute:

Dacă auzi tunetul la mai puțin de 30 de secunde după ce ai văzut fulgerul, adică furtuna este la mai puțin de 10 km de tine, ești în pericol și trebuie să cauți adăpost imediat. După ce ai găsit adăpostul, îl poți părăsi în siguranță la 30 de minute după ce ai auzit ultimul tunet.

Concluzii

Când vine vorba de trăznet pe munte, nu există siguranță 100 % decât într-o cușcă Faraday (și asta-i cam greu de transportat în rucsac 🙂 🙂 🙂 ), însă: informarea, prevenția, gândirea obiectivă și jocul “aleg varianta cea mai sigură” ne ajutăm să mitigăm riscurile în așa fel încât să creștem mult șansele ca fiecare drumeție să se termine cu amintiri plăcute.

Sper că rândurile de mai sus v-au învățat lucruri noi și sper să le aplicați cu succes pe munte. Subiectul furtunilor cu descărcări electrice pe munte este unul larg voi scrie și alte articole pe această temă.

Vă mulțumesc pentru că sunteți aici, prieteni.

Să ne vedem cu bine pe poteci,
Sorin Rădan – Ghid Național Socializează cu Noi

Galeria Foto

Ultimele articole

Ce zice comunitatea?

No comments to show.

Subiectele blog-ului

Este rândul tău: Lasă chiar acum un comentariu. Ce părere ai de ce ai citit mai sus?

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *